Puteti descarca tabelul periodic al elementelor in format HD - 1920x1356 pixeli - aici

Vrei un poster cu tabelul periodic al elementelor?

Tabelul periodic al elementelor, numit si sistemul periodic al elementelor sau Tabelul lui Mendeleev, contine elementele chimice descopetite, intr-un aranjament tabelar care tine cont de proprietatile fizice si chimice ale acestora.
Ideea organizarii elementelor chimice intr-un tabel apartine lui Dimitri Mendeleev in perioada 1869-1871. Pe atunci se cunosteau doar 63 de elemente. Grupa gazelor rare nu era inca descoperita. De asemenea nu se cunosteau nici elementele radioactive. Notiunea de numar atomic nu era inca cunoscuta. Clasificarea elementelor chimice, concretizata in tabelul periodic al elementelor se bazeaza pe constatarea ca exista doua feluri de proprietati ale elementelor: unele variaza continuu (proprietati aperiodice), altele prezentand o periodicitate marcata. Principalele proprietati aperiodice ale elementelor sunt numarul atomic Z si masa atomica. Printre proprietatile periodice ale elementelor se numara, in primul rand, proprietatile chimice si apoi unele proprietati fizice cum ar fi: spectrele electronice ale atomilor, potentialele de ionizare ale atomilor si diferitele proprietati structurale (sau geometrice) cum ar fi razele atomice.
O serie chimica este un grup de elemente chimice, cu caracteristici comune fizice si chimice, cu toate ca aceste caracteristici variaza progresiv de la un capat al serie la altul. Serii de mai multe chimice corespund exact cu grupele din tabelul periodic: aceasta nu este o coincidenta, proprietatile fizice ale grupei apar din aceleasi configurati orbitale care plaseaza acele elemente chimice in cadrul aceleiasi grupe din tabelul periodic. Seriile chimice se impart in metale, metaloizi si nemetale: Metale - metale alcaline, metale alcalino-pamantoase, lantanide, actinide, metale de tranzitie, alte metale, Metaloizi, Nemetale - alte nemetale, halogeni, haze nobile.
Tabelul periodic al elementelor nu se afla la forma finala. Noi elemente chimice, care vor fi descoperite pe cale artificiala sau naturala, isi vor gasi locul in tabelul lui Mendeleev.

Hidrogen [H]; Heliu [He]; Litiu [Li]; Beriliu [Be]; Bor [B]; Carbon [C]; Azot [N]; Oxigen [O]; Fluor [F]; Neon [Ne]; 
Sodiu [Na]; Magneziu [Mg]; Aluminiu [Al]; Siliciu [Si]; Fosfor [P]; Sulf [S]; Clor [Cl]; Argon [Ar]; Potasiu [K]; Calciu [Ca]; 
Scandiu [Sc]; Titan [Ti]; Vanadiu [V]; Crom [Cr]; Mangan [Mn]; Fier [Fe]; Cobalt [Co]; Nichel [Ni]; Cupru [Cu]; Zinc [Zn]; 
Galiu [Ga]; Germaniu [Ge]; Arsen [As]; Seleniu [Se]; Brom [Br]; Kripton [Kr]; Rubidiu [Rb]; Strontiu [Sr]; Ytriu [Y]; Zirconiu [Zr]; 
Niobiu [Nb]; Molibden [Mo]; Technetiu [Tc]; Ruteniu [Ru]; Rodiu [Rh]; Paladiu [Pd]; Argint [Ag]; Cadmiu [Cd]; Indiu [In]; Staniu [Sn]; 
Stibiu [Sb]; Telur [Te]; Iod [I]; Xenon [Xe]; Cesiu [Cs]; Bariu [Ba]; Lantan [La]; Ceriu [Ce]; Praseodim [Pr]; Neodim [Nd]; 
Prometiu [Pm]; Samariu [Sm]; Europiu [Eu]; Gadoliniu [Gd]; Terbiu [Tb]; Dysprosiu [Dy]; Holmiu [Ho]; Erbiu [Er]; Tuliu [Tm]; Yterbiu [Yb]; 
Lutetiu [Lu]; Hafniu [Hf]; Tantal [Ta]; Wolfram [W]; Reniu [Re]; Osmiu [Os]; Iridiu [Ir]; Platina [Pt]; Aur [Au]; Mercur [Hg]; 
Taliu [Tl]; Plumb [Pb]; Bismut [Bi]; Poloniu [Po]; Astatin [At]; Radon [Rn]; Franciu [Fr]; Radiu [Ra]; Actiniu [Ac]; Toriu [Th]; 
Protactiniu [Pa]; Uraniu [U]; Neptuniu [Np]; Plutoniu [Pu]; Americiu [Am]; Curiu [Cm]; Berkeliu [Bk]; Californiu [Cf]; Einsteiniu [Es]; Fermiu [Fm]; 
Mendeleviu [Md]; Nobeliu [No]; Lawerentiu [Lr]; Rutherfordiu [Rf]; Dubniu [Db]; Seaborgiu [Sg]; Bohriu [Bh]; Hassiu [Hs]; Meitneriu [Mt]; Darmstadtiu [Ds]; 
Roentgeniu [Rg]; Copernicium [Cp]; Ununtriu [Uut]; Ununquadiu [Uuq]; Ununpentiu [Uup]; Ununhexiu [Uuh]; Ununseptiu [Uus]; Ununoctiu [Uuo];