Generalitati – tratament varice Cluj

Exista o vasta retea de vene comunicante intre portiunea superioara a coapsei, respectiv regiunea inghinala si venele din micul bazin. La fel exista si o comunicare intre venele din micul bazin si sistemul venos azigos, respectiv sistemul venos cav toracic.

De multe ori insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare are ca punct de plecare refluxul venos abdomino-pelvin, iar pacientii pe langa simptomele bolii varicoase prezinta o simptomatologie clinica atipica datorita  varicelor pelvine. In prezent patologia venoasa pelvina este la granita intre mai multe specialitati ca Ginecologie, Urologie, Flebologie, de aceea inca nu s-a gasit o denumire comuna a acestei boli existind mai multe propuneri ca „sindromul de congestie pelvina”, „boala venoasa pelvina”, „boala venoasa cronica pelvina”, „tulburari venoase pelvine”, „insuficienta venoasa pelvina”.

Totusi in nomenclatura internationala cel mai frecvent se foloseste „tulburarile venoase pelvine” reprezentand o combinatie de patologii cronice datorate varicelor pelviene, aparute secundar refluxului venos retrograd si a hipertensiunii intravenoase.

Evidentierea originei refluxului venos in varice este esential in stabilirea conduitei terapeutice de aceea un diagnostician bun trebuie sa cunoasca anatomia venoasa abdomino-pelvina, iar in caz de nevoie sa poata explora venele din micul bazin.

Acestea pot fi explorate direct prin ecografie abdominala sau uneori se completeaza cu ecografie endovaginala pentru o acurateta mai buna, si este obligatoriu explorarea sistemului venos profund si superficial de la nivelul membrelor inferioare.

Anatomie – trament laser varice cluj

Reteaua venoasa pelvina prezinta conexiuni de tip vertical intre venele gonadale, venele ilio-lombare si venele rectale superioare si conexiuni de tip orizontal la care participa venele parietale respectiv plexul venos vezical (Santorini), plexul venos sacral, plexul venos vertebral, venele gluteale superioare si inferioare, venele obturatorii, venele rusinoase, venele uterine.

De exemplu o tromboza de VCI (vena cava inferioara) poate produce o circulatie colaterala prin dezvoltarea compensatorie a plexului venos vertebral astfel producand dureri lombare caracteristice lombosciaticei. O compresiune de vena renala stg poate produce o dilatatie de vena ovariana stg respectiv varice vulvare.

Astfel in ecografia venoasa abdomino-pelvina trebuie explorate urmatoarele vene:
• VCI-Vena Cava Inferioara
• VRD-Vena Renala Stanga
• VG-Venele Gonadale
• Venele peri si transuterine
• VIC- Venele Iliace Comune
• VII-Venele Iliace Interne si tributarile sale
• Venele Membrelor Inferioare

De aceea in functie de nivelul de producere a leziunii, topografic sunt impartite in 4 zone care trebuie explorate.

ZONA 1. Topografic corespude zonei de proiectie a hilului renal stang. La acest nivel poate aparea sindromul Nutcracker unde Vena Renala Stanga (VRS) este comprimata de Artera Mezenterica Superioara (AMS) si Aorta(Ao), astfel se va produce o staza care va dilata Vena Ovariana stanga cu repercursiuni pe venele din micul bazin si aparitia varicelor pelviene.

Uneori exista si variante anatomice unde VRS trece posterior de Ao, vena fiind comprimata de corpul vertebral si Ao, astfel de situatie este descrisa ca sindrom Nutcracker posterior.

Ecografic trebuie sa gasim VRS comprimata peste 50% sau chiar 75% din lumen pentru a fi simptomatic. Alt element important pentru diagnostic este unghiul intre Ao si AMS care trebuie sa fie intre 38-65 de grade.

Simptomele  pe care le pot avea pacientii cu sindromul Nutcracker  ar fi durerea in flangul stg, hematurie macroscopica, proteinuria, polachiurie,  varicocel stg.

ZONA 2. Corespunde zonei pelvine, respectiv plexului venos pelvin unde pot fi implicate urmatoarele vene: vena ovariana dr, Venele Iliace Comune (VIC), Venele Iliace Externe (VIE), Venele Iliace Interne (VII), venele gluteale superioare. In aceasta regiune se intalneste si sindromul May-Turner, un conflict vascular, unde VIC stanga este comprimata si interpusa intre AIC dreapta si corpul vertebral lombar. Aceasta compresiune a VIC este cauza cea mai frecventa de tromboza venoasa profunda la nivelul MI stg.

Frecventa acestui sidrom este intalnita la 20% din populatia globului, cu prdominanta la sexul feminin. Ecografia Doppler venoasa este investigatia de prima intentie in suspiciunea acestui sindrom, se vor verifica toate venele de la membrul inferior stang, pentru excluderea unei tromboze, si se va insista la vizualizarea ecografica a zonei de compresiune la nivelul VIC stangi.

Datorita anatomiei, chiar daca ecografia este efectuata de un specialist cu experienta, vizualizarea zonei de compresiune cu ajutorul ecografului este posibila doar in 50% dintre cazuri, de aceea pentru diagnosticul final se va efectua CT venografie.

ZONA 3. Este zona plexului venos extrapelvian, unde apar varice vulvare, varice perineale, gluteale inferioare, iar la barbati apare varicocelul.

ZONA 4. Situatie in care varicele de la nivelul membrelor inferioare, sunt secundare refluxului venos pelvin, cel mai des fiind implicate colateralele de la nivelul crosei VSI, indeosebi AASV si tributarele superficiale.

In concluzie: ecografia venoase abdomino-pelvina, este importanta in evidentierea unor patologii venoase, de multe ori necesita timp si rabdare pentru localizarea elementelor importante, chiar daca medicul are o experienta mare in ecografie, uneori trebuie sa apelam la alte investigatii pentru confirmarea sau completarea diagnosticului.
 
Sanatatea ta este prioritatea noastra.
CLINICA PROVIVAMED
Dr. Mironescu Vitalii